Blog de reporter

Primele concluzii despre rezultatele summitului NATO

Posted in munca mea, România by gradinaru on Iulie 10, 2016

4 mari obiective a avut România pentru acest summit NATO. Acestea sunt:
-măsuri ,,echilibrate,, (formularea președintelui Klaus Iohannis), putem traduce egale, de securitate, în nordul Europei de Est, adică în Polonia și în țările baltice și în sudul Europei de Est, adică în România și Bulgaria
-aprobarea înființării unei brigăzi multinaționale în România (pentru inițiativă și antrenament intensiv)
-înființarea unui grup naval la Marea Neagră, în România (înainte de anunțul Bulgariei că nu e cazul să facem așa ceva), ,,opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul Flancului Estic,, (după acel moment)
-plan de contingență dezvoltat (planul de contingență este un plan de intervenție și acțiune de unul singur și cu ajutor aliat în caz de atac terestru, aerian și maritim)

-integrarea sistemului antirachetă de la Deveselu, alături de cel din Spania și Turcia în sistemul de apărare al NATO (asta înseamnă că baza de la Deveselu nu mai e una americană, ci una NATO)

La punctul trei nu avem ce să comentăm. Planul de contingență este un document strict secret, așa că nu știm despre el decât că a fost dezvoltat acum, la doi ani de la adoptarea sa în preajma summitului NATO din 2014, după Polonia și țările baltice.
Obiectivul numărul patru: el a fost îndeplinit ireproșabil din câte au spus oficialii americani și secretarul general al NATO, acum 2 luni, când au venit să taie panglica la scutul antiracheta de pe malul Oltului. Președintele Klaus Iohannis a refuzat să participe la acel moment cu care, iată, se mândrește acum.
A fost meritul fostului negociator Bogdan Aurescu, al liderilor de la Washington, care au aprobat investiția în valoare de aproape un miliard de dolari, a fost meritul Guvernului de la București că a alocat banii necesari (câteva zeci de milioane de euro, dacă îmi aduc bine aminte) al Armatei Române că a respectat toate termenele și a ajutat la construirea bazei la standarde ridicate.

Și acum punctele 1 și 2.
Înființarea brigăzii multinaționale care ar trebui să se adauge celor două structuri NATO existente (un comandament multinațional de divizie și o unitate de integrare a forțelor) are deocamdată doar un răspuns politic. De ce spun asta?
Aceasta brigadă a fost propunerea României și la Varșovia, a fost tratată ca un copil orfan.
Liderii NATO au spus: Bine, o aprobăm, o anunțăm, dar au refuzat să facă ceea ce au făcut în cazul batalioanelor aprobate a fi înființate în Polonia, Letonia, Lituania și Estonia.
Și anume: Să stabilească până la acest summit, cu cine se va umple această brigadă, cu câți militari aliați, de ce naționalitate și de când.
În Polonia și în baltice se știe, s-a negociat, s-a aprobat și s-a anunțat încă de acum câteva săptămâni țările care vor contribui: SUA, Marea Britanie, Germania și Canada și…România. Mai mult, la conferința de presă de la Varșovia, președintele francez Francois Hollande a declarat că și militarii din hexagon vor ajuta Estonia să descurajeze Rusia.

Niciuna dintre țările de mai sus nu a anunțat că va contribui la brigada din România.
Aflată în deficit de imagine în comparație cu țările de la nordul său, România a încercat să puncteze: a anunțat ea însăși că va pune 2 mii de militari în brigadă. Dar brigada ar trebui să aibă 5 mii de militari.
Președintele Iohannis a declarat și el la o conferință de presă organizată exclusiv pentru presa română, evenimentul nefiind anunțat în orarul oficial al conferințelor de presă de la summit, că ,,la această brigadă, în cadrul Summitului, și-au anunțat până acum contribuții certe Polonia cu o companie și a fost reconfirmată contribuția Bulgariei, care vine cu un batalion,, Asta ar însemna, în cel mai fericit caz o mie de militari.
Așadar, ar mai fi nevoie de încă trei mii. Președintele Klaus Iohannis a adăugat: ,,Am derulat și în aceste zile și vom continua discuțiile cu alți aliați pentru alte contribuții dar semnele sunt foarte bune.,,
Câțiva jurnaliști români am pus întrebări câtorva oficiali la care am avut acces pe holurile summitului: ministrul de Externe ceh, purtătorul de cuvânt al preledintelui Turciei, ministrul de Externe al Poloniei. Niciunul nu a spus ,,da, vom veni și noi la voi,, .
Iar ca o paranteză fie spus, secretarul general al NATO a declarat în conferință de presă că bridada din România va fi una româno-bulgară.
Astăzi, președintele Klaus Iohannis are o întâlnire importantă cu președintele Poloniei, vom vedea declarațiile după prânz.
Iohannis

Și punctul 2-forțe, nave și avioane la Marea Neagră, la Contanța, constant, organizat, coordonat. Așa zisul grup naval, sub umbrela NATO, ar fi trebuit să fie format din navele aliaților riverani, adică ale Turciei, Bulgariei și României.
Bulgaria ne-a ridiculizat propunerea deși ea avea ca scop inclusiv creșterea securității sale. Nu e cazul să-i stârnim pe ruși, au spus ei.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Recep Tayyp Erdogan ne-a spus că Turcia se gândește la ,, o nouă arhitectură de o securitate la Marea Neagră,,.Și atât.
Inițiativa României apare în declarația finală a summitului la finalul punctului 41, extrem de lapidar:
,, Options for a strengthened NATO air and maritime presence will be assessed.,,
Declarația finală a summitului o găsiți aici.
http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133169.htm?selectedLocale=en
Nu există un calendar, nu există promisiuni concrete în acest sens în document. În schimb, secretarul general al NATO a explicat că în următoarele două luni și jumătate, miniștrii Apărării vor face propuneri de securizare a Mării Negre în condițiile în care, spune tot NATO, tot în documentul final că ,, Russia’s military intervention, significant military presence and support for the regime in Syria, and its use of its military presence in the Black Sea to project power into the Eastern Mediterranean have posed further risks and challenges for the security of Allies and others.,,
Pe lângă cele scrise mai sus, am mai remarcat un lucru interesant: rezerva marilor lideri mondiali de a menționa România în anumite contexte:
-la conferința de presă, președintele SUA, Barack Obama a precizat doar că România și Bulgaria vor beneficia de măsuri suplimentare de siguranță. DAR nu a spus clar, așa cum ne așteptam, dacă SUA vor contribui la brigada multinațională din România și nici că la noi vor ajunge separat de acțiunile NATO, din 2017, până la o mie de militari americani, la Mihail Kogălniceanu. Această detașare e parte a programului de 3,4 miliarde de dolari de mutare în Europa a unei brigăzi mecanizate (mai există trei în Europa).

A făcut-o Klaus Iohannis, repet, într-o conferință de presă de care presa străină nu a fost anunțată.
„Acea prezență nu va fi în baza documentelor acestui Summit, ci în baza unei înțelegeri bilaterale. Este în cadrul prezenței rotative, care este planificată a se desfășura începând din 2017. Acești militari vor veni în România, vor staționa o vreme. Este vorba de un număr important de militari care vor veni, vor sta în România, se vor antrena împreună cu soldații noștri”, a spus Klaus Iohannis.
Din nou, România nu a fost avantajată la imagine, pentru că anunțul privind inființarea de batalioane (deci unități mai mici decât brigada) în Polonia și baltice a fost prezentat de toți președinții străini ca pe un gest de solidaritate supremă.
Apoi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că nu trebuie să exagerăm cu amenințările Rusiei. Cu o zi înainte, președinele Iohannis tocmai le spusese omologilor la ședința fără presă că România a devenit o țintă a declarațiilor amenințătoare ale Rusiei.

Președintele nostru spune că a fost un summit de succes pentru România, dar de fapt, situația nu e chiar atât de roz.
E drept, există o iritare în ceea ce privește investițiile.
În timp, ce Klaus Iohannis se laudă că România va da de la anul 2 la sută din PIB Armatei, Polonia impresionează cu anunțurile depășirii acestui prag, al dublării numărului de militari, până la 150 de mii și investiții de 30 de miliarde de euro. Noi ne câcâim să majorăm bugetul la 3 miliarde de lei și abia avem 80 de mii de militari din care doar o parte oameni care pot merge la luptă efectiv.
Obama a declarat și el că deși la summitul trecut, toți au promis că dau 2 la sută până la reuniunea de acum, în fapt, nu s-a întâmplat așa.
Polonia este văzută ca un exemplu.
Pentru că înțelege că apărarea e importantă și alocă mulți bani pentru asta. Iar asta contează la imagine enorm.
Noi propunem grupare navală, dar nu avem nave, abia acum reparăm cele două fregate cumpărate la mâna a doua de la britanici, nu am anunțat încă licitația pentru a doua escadrilă de avioane de luptă, iar planul de refacere a industriei de apărare nu știm încă în ce constă, deși el există ca și programul de achiziții pe următorii ani.

Noi parcă nu înțelegem că trebuie să alocam bani mai mulți, în primul rând pentru noi. Asta ne-ar crește siguranța și credibilitatea și demnitatea și puterea de negociere. Desigur, aici ar trebui ca și președintele să acționeze ca un adevărat negociator, ca un adevărat lider. Ar trebui să pună pe masa omologilor oferte de investiții în apărare și nu numai, ar trebui să convingă viitorul guvern de nevoia unei înzestrări mai rapide și ar trebui să înțeleagă că peste mandatul său stă viitorul României. Pentru început ar trebui ca măcar să le dea șansa jurnaliștilor străini să-i pună întrebări pentru ca la rândul său, România să aibă șansa îmbunătățirii imaginii negative pline de clișee.

Haideți să nu ratăm încă o șansă! Istoria iarăși nu mai e de partea noastră.

Posted in România by gradinaru on Iunie 24, 2016

La acest moment, după ce rezultatele arată că Marea Britanie iese din Uniunea Europeană, România trebuie să se trezească, dar toată.
,,Toată,, înseamnă de la primul țăran și corporatist care vor trebui să pună presiune pe primarii lor să atragă urgent banii europeni și să-și informatizeze și transparentizeze administrația, până la noi, jurnaliștii, care trebuie să le explicăm oamenilor până la epuizare, că în ecest moment, este vital pentru viitorul acestei țări să atragem banii europeni programați deja pentru 2014-2020, peste 35 de miliarde de euro, poate ultimii și că la toamnă, instalarea unui guvern populist ne va vulnerabiliza suplimentar.
Președintele țării, Klaus Iohannis care tocmai a anunțat că i-a convocat pe guvernatorul Băncii Naționale și pe liderii partidelor politice pentru a discuta despre ieșirea Regatului din Uniune nu pare, la fel ca și restul liderilor, că are un plan pentru această nouă situație politică.
Înainte de Consiliul European din 18-19 februarie, consiliu la care liderii europeni au bătut palma cu David Cameron pentru un compromis, care iată acum, nu mai folosește la nimic, un oficial de rag înalt din cadrul Președinției îmi spunea că logica României era să se ajungă la ,,o înțelegere care să permită un vot pozitiv la referendumul din UK, pentru că dacă Marea Britanie iese din UE, Uniunea se va slăbi. Mai rău, se va deschide o cutie a pandorei. Iar asta reprezintă un risc uriaș pentru dezintegrarea UE,, Și adăuga: ,,Interesul fundamental al României este ca UE să reziste pentru că elementele de prosperitate în România, sunt legate de apartenența la Uniunea Europeană,,. Aș adăuga eu și o parte din siguranța noastră ca stat.
În plus, majoritatea românilor plecați în Occident, între 3 și 4 milioane de oameni, sunt în țări ale Uniunii: Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Franța și chiar Danemarca.
În aproape toate au fost discuții legate de migranții din Est care ,,fură,, locurile de muncă ale cetățenilor proprii, în toate sunt partide populiste cu scoruri în creștere și care vor lua avânt după BREXIT.
Așadar, în acest momemt se anunță schimbări istorice, după ce premierul David Cameron a jucat viitorul țării sale și al UE, parțial cel puțin, ca la poker sau ca la carte, istoria va decide.
În Olanda, după cum anunță Reuters, liderul Partidului pentru Libertate, PVV, a cerut deja un referendum similar celui din Regat.
România, în afara premierului Dacian Cioloș, nu are un lider care știe cum să negocieze o criză la nivelul UE și credibil la Bruxelles, acolo unde va începe bătălia pentru supraviețuire și bani.
La București, acest premier și Guvernul său, tocmai au fost amputați politic și administrativ de un Parlament care le-a interzis să guverneze liber până la toamnă. Un Parlament plin de inconștiență și golit de simțul datoriei față de popor.
Așadar, ce ne rămâne nouă de făcut?
În primul rând să urgentăm atragerea de fonduri europene și să fim uniți.
Teoretic, încă avem la dispoziție până în 2020, aproximativ 35 de miliarde de euro, din care aproape 7 miliarde pentru infrastructura rutieră, feroviară, navală și aeriană, atât de necesară pentru crearea de investiții și evident locuri de muncă, eventual și pentru românii care ar putea fi alungați din Europa de Vest.
Zilele trecute, într-o ieșire care face rău României în actualul context, neuzuală, comisarul European pentru Politică Regională, românca Corina Crețu, i-a scris public premierului Dacian Cioloș că e ,, îngrijorată de ritmul lent în pregătirea proiectelor privind infrastructura de transport din cadrul Programului Operaţional pentru Infrastructură Mare pentru perioada 2014-2020, dar şi de numărul mare de proiecte ce riscă să nu fie finalizate.
Deşi Comisia Europeană a aprobat fazarea a 30 din cele 123 de proiecte de transport pentru perioada 2007-2013, autorităţile naţionale nu au reuşit să trimită la Bruxelles toate documentele necesare pentru acestea, aşa încât există riscul ca România să nu poată folosi banii europeni alocaţi şi va fi nevoită să suporte din bugetul naţional cheltuielile necesare pentru finalizarea proiectelor”, mai scrie Corina Crețu.
Corina Crețu face rău României cu această scrisoare publică pentru că deși poate vorbi oricând cu premierul Dacian Cioloș, fost comisar european, preferă să strige în gura mare că suntem incapabil să atragem banii europeni și astfel pune paie pe foc în dezbaterea despre cum Uniunea Europenă împrăștie banii celor mai harnici și eficienți puturoșilor.
Doar că acest Master Plan pentru Transport a fost blocat de fostul ministru PSD (același partid care a trimis-o pe Corina Crețu la Bruxelles) al Transportului, Dan Șova, cel puțin un an. A venit apoi Ioan Rus căruia Bruxellesul i-a întors Master Planul de cel puțin 2 ori pentru că nu era formulat clar și realist.
Acum nici două luni am aflat că România nu are niciun proiect aprobat în planul Junker, finanțat teoretic cu 21 de miliarde de euro. Hotnews a cerut explicații oficiale, le găsiți în link.
România a atras în primii șase ani de la aderarea la UE, între 2007 și 2013, puțin peste 12 miliarde de euro din cele peste 19 disponibile, potrivit ministerului Fondurilor Europene, adică mai puțin de 65 la sută.
În știrea Agerpres, aveți defalcate, sumele.
http://www.agerpres.ro/economie/2016/03/07/rata-de-absorbtie-curenta-a-fondurilor-europene-63-48-in-februarie-58-86-absorbtie-efectiva-14-53-19
Ne-a întrecut Bulgaria, Polonia a luat peste 50 de miliarde de euro.
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Aura Răducu, declara la final de mandat (ea a fost totuși demisă de premierul Dacian Cioloș care evident, a avut o nemulțumire) că putem ajunge la o rată de absorbție de 100 la sută.
Dar iată că lucrurile nu sunt așa simple. Mai ieri, actualul gestionar al atragerii fondurilor, Cristian Ghinea, îi răspundea lui Victor Ponta, care îl acuzase de absorbție 0 pentru exercițiul bugetar 2014-2020, că premierul Dacian Cioloș a adus în România 1,9 miliarde de euro în ultimele 8 luni. Ghinea recunoștea că absorbția e zero, dar că așa e la toată lumea aproape, pentru că noul exercițiu abia a început.
Și mai spunea ceva Cristian Ghinea. Că Guvernul Ponta a exclus micii fermieri dintr-un alt program important finanțat de Comisia Europeană, PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) în favoarea marilor antreprenori agricoli.
Cât privește PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală), cel prin care se pot construi drumuri locale și județene, poduri și podețe (vezi efectele inundațiilor recente cauzate inclusiv de infrastrutura jalnică), școli și stații de epurare, Curtea de Conturi a scris că în raportul său (http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Raport_public_2014.pdf) că ,,
în perioada 2012-2014, MDRAP a încheiat contracte cu terții pentru „Proiectarea și execuția de lucrări în vederea modernizării și reabilitării drumurilor județene și de interes local”, în cadrul Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) și al Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), dar nu s-a preocupat de valorificarea acestor proiecte prin transmiterea/cedarea către beneficiarii obiectivelor de investiții, respectiv către unitățile administrativ-teritoriale pentru care au fost comandate/achiziționate, imobilizând astfel fonduri publice. (…) S-au efectuat plăți în sumă de 910 mii lei pentru finanțarea unor obiective de investiții prin PNDL, amplasate pe terenuri aflate în litigiu, fapt pentru care respectivele obiective de investiții nu s-au mai realizat, întrucât beneficiarii nu aveau toate aprobările/avizele necesare (ex.: certificate de urbanism, autorizație de construcție etc.); s-au finanțat obiective de investiții, în cadrul PNDL (ex.: drumuri comunale în județul Bacău), în valoare de 590 mii lei, fără respectarea prevederilor legale privind standardele de cost, MDRAP încheind contractul de finanțare fără a verifica și analiza documentația tehnico-economică aferentă obiectivului de investiții.
În plus, au scris inspectorii Curții de Conturi ,, auditul performanței Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) finanțat de la bugetul de stat prin bugetul MDRAP a relevat faptul că este redusă capacitatea instituțională/administrativă a Ministerului pentru comunicarea eficientă și coordonarea PNDL la nivel inter/intraministerial pentru identificarea și diminuarea riscului de fraudă, de evaluare și selecție a obiectivelor de investiții. Totodată, s-a constatat că PNDL nu are stabilite obiective prin actul normativ de aprobare, astfel că nu a fost posibilă evaluarea gradului de realizare a acestora. Entitatea nu a fost în măsură să dea răspunsuri la întrebările ce privesc evaluarea gradului de realizare a obiectivelor PNDL și identificarea cauzelor care au condus la nerealizarea parțială sau totală a obiectivelor de investiții.,,

Cu alte cuvinte, degeaba s-au încheiat contracte, dacă lumea nu a putut beneficia de ele.
Acum, de acest program răspunde vicepremierul Vasile Dîncu. L-am invitat recent la Interviurile Europa FM, i-am citat din acest raport, a refuzat să comenteze constatările Curții de Conturi cu privire la gestionarea sa de către fostul ministru al Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea.
Aici găsiți interviul integral (https://www.youtube.com/watch?v=eD-I0ntANCs), iar de la minutul 49.43 Vasile Dîncu spune că ,,în unele cazuri suntem în Justiție, probabil că au existat nereguli,,. L-am întrebat dacă a făcut el sau altcineva vreo plângere penală, dacă există vreun dosar, a spus că nu știe.
Dar astea s-au dus.
Acum, după cum detailealează pe blogul său (https://corinacretu.wordpress.com/2016/05/25/8593/) comisarul european Corina Crețu, avem la îndemână zeci de miliarde de euro pentru ce ne lipsește cel mai tare: infrastructură, educație și măsuri de combatere a sărăciei care în unele zone ale țării, a dus abandonul școlar la 20 la sută, record dramatic în cadrul UE.
,,România are alocate pentru perioada 2014-2020, prin Fondul european de dezvoltare regională, peste 520 de milioane de euro în cadrul Programului Operațional Regional pentru proiecte ce vizează incluziunea socială și reducerea sărăciei. De asemenea, mai bine de 360 de milioane de euro sunt destinate, tot prin FEDER, educației, iar pentru regenerarea zonelor urbane defavorizate au fost prevăzute 50 de milioane de euro. Dacă toţi aceşti bani ar fi folosiţi în mod eficient, am putea îmbunătăţi calitatea vieţii pentru aproximativ 75 de mii de copii, 10 mii de persoane cu dizabilități și 62 de mii de vârstnici. Mă refer aici la posibilitatea construirii de centre de zi, cantine, centre pentru servicii sociale și medicale. Aceasta ar însemna şi dezinstituționalizarea a 750 de copii și a peste 500 de persoane cu dizabilități,, scrie Corina Crețu.
Atragerea fondurilor europene nu se poate face nici cu primari corupți, nici cu funcționari slab pregătiți, 40 la sută dintre ei au peste 50 de ani.
Guvernul ar fi trebuit după cum spunea tot Vasile Dîncu la Interviurile Europa FM, să-și asume luna aceasta răspunderea pentru primele legi care reformează administrația.
Unde să-și mai asume răspunderea? În Parlamentul care i-a interzis să dea ordonanțe și care e ca și în vacanță? În Parlamentul care dă pensii speciale primarilor?
De aceea, în actualul context în care nu știm ce urmează să se întâmple în Uniunea Europeană și nici care va fi următorul atac al Rusiei, e important, mai important ca niciodată, cum votăm la alegerile generale.
La toamnă vom vota liste de partid.
PSD, partidul cu prima șansă e condus acum de un condamnat definitiv pentru corupție, iar liderii PNL vor să facă echipă cu partidul care își schimbă blana în funcție de interesul personal de moment.
Nu vom avea prea multe alternative, dar ce ne rămâne de făcut este să renunțăm să nu ne mai pese. Să-i cerem președintelui Klaus Iohannis să renunțe la pasivitate, să fim atenți la inițiative politice noi, poate chiar să-i cerem premierului să creeze un partid politic, să facem plângeri atunci când un primar precum cel din Pantelimon, face canalizare și aprovizionare cu apă de nu știu câte ori pe hârtie și niciodată în realitate.
Pe actualii politicieni, nici moartea nu-i mai schimbă. A dovedit-o fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care a candidat în ciuda zecilor de morți de la Colectiv, doar civismul părinților acelor tineri l-a mai oprit.

link

România se pregătește pentru posibile cazuri de Ebola

Posted in România by gradinaru on Septembrie 25, 2014

La Interviurile Europa FM, ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a explicat cum se pregătește România pentru eventuale cazuri de Ebola: spital de campanie lângă București, achiziții de peste 20 de milioane de lei. Știrea cred că trebuie văzută în contextul în care miniștrii Sănătății din UE tocmai au semnat un acord de achiziții comune, în bloc, de vaccinuri pandemice și alte materiale. Anunțul a trecut pe lângă jurnalele TV.
Declarațiile ministrului mai jos.

Impresii de la Viscri

Posted in povești personale, România by gradinaru on Septembrie 21, 2014

De ani buni tot încerc să ajung la Viscri, am reușit abia ieri. Am vrut să văd cum arată satul în care și-a cumpărat Prințul Charles o casă. Despre vizitele moștenitorului Coroanei Britanice am mai scris acum 2 ani aici.
Ce am remarcat este că satul a devenit cunoscut în toată lumea, erau turiști străini, mai ales din Germania, satul e la origine, unul de sași.
Prețurile sunt mari în comparație cu ce poți vedea, adică o biserică fortificată veche de aproape o mie de ani, îngrijită și conservată foarte bine. Un exemplu: 240 de lei o noapte cazare, o cină și un mic dejun.
Guvernul a investit acolo în utilități, atmosfera este una de poveste, totul e curat.
M-aș întoarce să ascult poveștile bătrânilor satului.
Iată câteva fotografii, făcute în fugă.

Despre rolul României în conflictul din Ucraina

Posted in România, Uncategorized by gradinaru on Februarie 21, 2014

Am tot auzit zilele acestea întrebarea „De ce nu este România mai implicată în încercarea de reducere a tensiunii din Ucraina?” Teoretic, ar fi existat toate motivele, mai ales că, săptămâna trecută, vicepreşedintele american Joe Biden l-a sunat pe preşedintele Traian Băsescu pentru a discuta despre „evoluţiile regionale”, potrivit Casei Albe.
Aşadar, SUA vrea să ştie, poate chiar are nevoie de părerea României despre ce se întâmplă la graniţele noastre. Iată şi declaraţia preşedintelui Traian Băsescu: „Tema principală a fost situația regională, s-a spus foare eliptic, vicepreședintele a vrut să ştie analiza noastră pe Ucraina, Moldova, sudul Balcanilor, Herțegovina, unde sunt probleme majore. Regiunea pare a fi într-un cerc de instabilitate”.
Apoi, România este printre primele ţări interesate de situaţia vecinilor de la nord şi sud est. Nu în ultimul rând, potrivit MAE, peste 150.000 de români trăiesc în Ucraina. Acestora li se adaugă 258.000 de moldoveni care măcar o parte dintre ei au, într-un fel sau altul, legături cu România. Toţi trăiesc în cel puţin 6 din cele 24 de regiuni ale ţării.
Aşadar, de ce nu este România mai implicată în încercarea de reducere a tensiunii din Ucraina?
Primul răspuns: incapacitatea liderilor politici români de a acţiona pe termen lung în interesul naţional. Nu sunt în stare să respecte nişte valori pe care şi le-au asumat ca lideri de ţară, de care ar beneficia cu vârf şi îndesat toată lumea, inclusiv nepoţii (copiii mă îndoiesc) lor. Una dintre aceste valori ar fi atitudinea cinstită şi corectă. Alta ar fi respectarea instituţiilor şi a puterilor din Stat. În limbaj politic, astfel de valori poată denumirea de „stat de drept”.
Iar România are probleme grave la acest capitol. De aici, imaginea externă proastă. Altfel cum se explică menţionarea în comunicatul Casei Albe, imediat după fraza cu „evoluţiile regionale”, a următorului pasaj: „Statele Unite au un interes profund pentru succesul României ca un partener democratic, cu o preeminenţă puternică a statului drept, în continuarea responsabilităţilor noastre globale împărtăşite şi a parteneriatului nostru strategic”? Asta în ce priveşte atitudinea SUA. Ţară care are militari în România, în judeţul Constanţa, în coasta Ucrainei, la doi paşi de Canalul Bâstroe, ieşire vitală la Marea Neagră şi început de drum către Orientul Mijlociu. Pentru ei şi pentru ruşi.
Această menţiune vine după o altă declaraţie recentă interesantă, cea a ambasadorului Franţei la Bucureşti: „Nu e nicio relaţie juridică între MCV şi Schengen, dar statul de drept, corupţia sunt elemente care influenţează decizia anumitor ţări. (…) Nu am fost singurii care am spus nu. Nu am fost. Repet, e un subiect devenit politic şi apoi fiecare ţară a încercat să scape de acest cartof fierbinte. Azi e vina Olandei, mâine va fi vina Germaniei, apoi a Franţei. Niciodată nu a existat un consens. Ori un răspuns pozitiv pe Schengen va veni în momentul unui consens, când toate ţările vor fi de acord. Trebuie găsit acest consens, şi cooperăm cu România, cu alte ţări pentru a ajunge la el cât mai curând posibil.” (sursa: Mediafax.ro)
Deci, cum să ne ia cu ei miniştrii de Externe ai Franţei şi Germaniei la Kiev? L-au luat în schimb pe ministrul de Externe al Poloniei pe care l-au şi invitat să anunţe pacea aseară.
Cum să contăm noi acum mai mult, când ani de zile ne-am războit prin tribunale internaţionale cu ucrainenii pentru că nu am reuşit să ne înţelegem altfel în disputa pentru Insula Şerpilor?
Cum să fim aleşi negociatori când de peste un deceniu nu reuşim să facem pace pe subiectul Bâstroe. De 10 ani, ucrainenii ne sfidează şi fac ce vor pe partea lor de Dunăre şi de canal (Chilia). E dreptul lor, dar e şi delta noastră.
Ultima dată, autorităţile române au spus că Ucraina nu mai lucrează la canal. Fie vorba între noi, nici natura nu-i ajută pentru că aluviunile se depun permanent la vărsarea în Marea Neagră. Şi totuşi, în Deltă, în satele de pe malul drept al Canalului Chilia, oamenii spun că peştele a devenit marfă rară pe graniţa de apă. În paralel, vapoarele uriaşe, mai ales barje, mai opresc doar pe malul stâng al canalului navigabil. În timp ce pe malul drept, românii suferă în urma prăbuşirii întregii economii locale, pe cel stâng, porturile au înflorit. Se vede asta mai ales la Ismail. Depozite noi sau tocmai renovate, construcţii uriaşe ce seamănă cu silozuri şi multe nave trase la cheu. Pe malul drept, fostele fabrici de prelucrare a peştelui au devenit rugină, iar blocurile de „familişti” adăposturi pentru câinii care latră acum la Lună.
De când cu Bâstroe, România a pierdut din traficul fluvial. Odată cu asta, a pierdut bani din taxele de tranzit pe care vecinii noştri le-au apreciat ca fiind exorbitante.
De nicăieri nu se vede mai bine relaţia dintre România şi Ucraina decât de la Vâlcovo. Este un orăşel peste mal de satul Periprava. Pe apă, distanţa dintre cele două localităţi este de câteva zeci metri. Pentru a-şi vedea rudele din România, aflate la o lăţime de Dunăre, ucrainenii trebuie să meargă cam 700 de kilometri pe şosea. Bătrânii de pe cele două maluri nu au atâţia bani, aşa că îşi fac din mână până ce liderii celor două ţări vor decide să construiască un pod. De plută, dacă nu de flori.
23 de ani n-a fost destulă minte şi nici destulă diplomaţie cât să facem un punct de trecere a frontierei şi aici. Poate nici nu vrem. Poate ar fi prea greu să controlezi încă un punct de intrare în UE, pe apă, la est. Cât despre intrarea în Schengen, mi-am adus aminte ce-mi spunea anul trecut, un pescar din Periprava: „Doamnă, ce vorbim noi despre Schengen când i-au prins ăia mari de la Tulcea dormind în şalupă? Ajunseseră deja în Ucraina. Puteau să-i şi împuşte!” Vorbeau despre angajaţi ai Poliţiei de Frontieră. Din România. Şi acum sper că a fost doar un banc.
Periprava, graniţa cu Ucraina

Tagged with: , ,

Romania-Land of Choice

Posted in Uncategorized by gradinaru on Iunie 15, 2009

Mie îmi place, e cel mai haios promo românesc de gen pe care l-am văzut până acum.

Tagged with: ,

Bono, editorialist la New York Times

Posted in Uncategorized by gradinaru on Ianuarie 12, 2009

Vroiam să scriu de câteva zile. Să vă spun „La mulţi ani! ” Şi să vă povestesc diverse păţanii. Dar am renunţat după ce am citit primul editorial al lui Bono. De la 1 ianuarie scrie pentru New York Times. A ezitat să facă aşa ceva, scuzându-se cu „eu niciodată nu am fost bun la pus virgule şi punct.” Până la urmă a acceptat. Editorialul nu e o bijuterie litarară dar are câteva sparkling-uri. Pleacă de la un moment, un pub din Dublin, în care se aude My way, Frank Sinatra, retrăieşte momentele de suflet petrecute împreună. O pictură, o amărăciune, o concluzie (şi cântecele sună după cum şi ce au învăţat în viaţa cei care le cântă). E ceea ce speram de la un asemenea om. Să scrie despre fleşuri care-ţi dau emoţii şi idei.

Op-Ed Guest Columnist

By BONO

 Published: January 9, 2009 ,Dublin

Linkul către editorial: Op-Ed Guest Columnist

P.S. Dintr-o singură sursă, neoficială, vine informaţia că Orange ar negocia intens aducerea U2 în România în acest an. Poate să contrabalanseze contribuţia Vodafone la concertele Depeche Mode la Bucureşti.
Tagged with: , ,

Votaţi! Măcar de acum încolo!

Posted in Uncategorized by gradinaru on Decembrie 15, 2008

Dacă a fi pe teren acuma, nu mi-ar veni la microfon decât o singură întrebare: vă bateţi joc de noi?  Aceeaşi pentru toţi. Pentru Traian Băsescu, pentru Theodor Stolojan, pentru Emil Boc, pentru Mircea Geoană, pentru Călin Popescu Tăriceanu.  Pentru Traian Băsescu că se joacă cu nervii şi stabilitatea ţării. Chiar şi dacă aş şti că Theodor Stolojan s-a retras dintr-un motiv grav, întemeiat, tot l-aş întreba pe preşedinte de ce îşi bate joc.  Asta pentru că nu a ţinut cont de antecedent. Cât îl priveşte pe Călin Popescu Tăriceanu, mă aşteptam ca în această situaţie, să fi predat mandatul cu o dare de seamă în ceea ce priveşte starea bugetului, să stea în această ultimă săptămână să-şi fi tocit toţi miniştrii creierele. Pentru interesul naţional! Ii văd acum pe Boc şi Stolojan refuzând să răspundă la întrebări pe holurile Parlamentului. De ce domnilor? Că altfel aveţi pretenţii de oameni de stat!

Îl aud pe Moise Guran care spune că la această oră, cursul valutar se tot schimbă. Nu avem buget pe 2009, mii de oameni sunt forţaţi să rămână pe drumuri şi noi suntem în aer. Nu vorbeau toţi de interesul naţional??? Care interes naţional?  Videanu către ziarişti: „nu speculaţi!”  Doamne, nu mai merită nici măcar voturile unei scări de bloc!

Nu-mi rămâne decât să sper că starea asta, bătaia asta de joc va genera atâta hotărâre încât să lumea să voteze masiv, poate măcar aşa să se mai normalizeze lucrurile.

 

PS. La această oră, Camera Deputaţilor, un grup de colindători stau pe margine şi se uită în jur.  Nici ei nu înţeleg nimic. Doamne ce-ar merita ăştia colindaţi! Cu vârf şi îndesat.

Tagged with:
%d blogeri au apreciat asta: