Blog de reporter

Primele concluzii despre rezultatele summitului NATO

Posted in munca mea, România by gradinaru on Iulie 10, 2016

4 mari obiective a avut România pentru acest summit NATO. Acestea sunt:
-măsuri ,,echilibrate,, (formularea președintelui Klaus Iohannis), putem traduce egale, de securitate, în nordul Europei de Est, adică în Polonia și în țările baltice și în sudul Europei de Est, adică în România și Bulgaria
-aprobarea înființării unei brigăzi multinaționale în România (pentru inițiativă și antrenament intensiv)
-înființarea unui grup naval la Marea Neagră, în România (înainte de anunțul Bulgariei că nu e cazul să facem așa ceva), ,,opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul Flancului Estic,, (după acel moment)
-plan de contingență dezvoltat (planul de contingență este un plan de intervenție și acțiune de unul singur și cu ajutor aliat în caz de atac terestru, aerian și maritim)

-integrarea sistemului antirachetă de la Deveselu, alături de cel din Spania și Turcia în sistemul de apărare al NATO (asta înseamnă că baza de la Deveselu nu mai e una americană, ci una NATO)

La punctul trei nu avem ce să comentăm. Planul de contingență este un document strict secret, așa că nu știm despre el decât că a fost dezvoltat acum, la doi ani de la adoptarea sa în preajma summitului NATO din 2014, după Polonia și țările baltice.
Obiectivul numărul patru: el a fost îndeplinit ireproșabil din câte au spus oficialii americani și secretarul general al NATO, acum 2 luni, când au venit să taie panglica la scutul antiracheta de pe malul Oltului. Președintele Klaus Iohannis a refuzat să participe la acel moment cu care, iată, se mândrește acum.
A fost meritul fostului negociator Bogdan Aurescu, al liderilor de la Washington, care au aprobat investiția în valoare de aproape un miliard de dolari, a fost meritul Guvernului de la București că a alocat banii necesari (câteva zeci de milioane de euro, dacă îmi aduc bine aminte) al Armatei Române că a respectat toate termenele și a ajutat la construirea bazei la standarde ridicate.

Și acum punctele 1 și 2.
Înființarea brigăzii multinaționale care ar trebui să se adauge celor două structuri NATO existente (un comandament multinațional de divizie și o unitate de integrare a forțelor) are deocamdată doar un răspuns politic. De ce spun asta?
Aceasta brigadă a fost propunerea României și la Varșovia, a fost tratată ca un copil orfan.
Liderii NATO au spus: Bine, o aprobăm, o anunțăm, dar au refuzat să facă ceea ce au făcut în cazul batalioanelor aprobate a fi înființate în Polonia, Letonia, Lituania și Estonia.
Și anume: Să stabilească până la acest summit, cu cine se va umple această brigadă, cu câți militari aliați, de ce naționalitate și de când.
În Polonia și în baltice se știe, s-a negociat, s-a aprobat și s-a anunțat încă de acum câteva săptămâni țările care vor contribui: SUA, Marea Britanie, Germania și Canada și…România. Mai mult, la conferința de presă de la Varșovia, președintele francez Francois Hollande a declarat că și militarii din hexagon vor ajuta Estonia să descurajeze Rusia.

Niciuna dintre țările de mai sus nu a anunțat că va contribui la brigada din România.
Aflată în deficit de imagine în comparație cu țările de la nordul său, România a încercat să puncteze: a anunțat ea însăși că va pune 2 mii de militari în brigadă. Dar brigada ar trebui să aibă 5 mii de militari.
Președintele Iohannis a declarat și el la o conferință de presă organizată exclusiv pentru presa română, evenimentul nefiind anunțat în orarul oficial al conferințelor de presă de la summit, că ,,la această brigadă, în cadrul Summitului, și-au anunțat până acum contribuții certe Polonia cu o companie și a fost reconfirmată contribuția Bulgariei, care vine cu un batalion,, Asta ar însemna, în cel mai fericit caz o mie de militari.
Așadar, ar mai fi nevoie de încă trei mii. Președintele Klaus Iohannis a adăugat: ,,Am derulat și în aceste zile și vom continua discuțiile cu alți aliați pentru alte contribuții dar semnele sunt foarte bune.,,
Câțiva jurnaliști români am pus întrebări câtorva oficiali la care am avut acces pe holurile summitului: ministrul de Externe ceh, purtătorul de cuvânt al preledintelui Turciei, ministrul de Externe al Poloniei. Niciunul nu a spus ,,da, vom veni și noi la voi,, .
Iar ca o paranteză fie spus, secretarul general al NATO a declarat în conferință de presă că bridada din România va fi una româno-bulgară.
Astăzi, președintele Klaus Iohannis are o întâlnire importantă cu președintele Poloniei, vom vedea declarațiile după prânz.
Iohannis

Și punctul 2-forțe, nave și avioane la Marea Neagră, la Contanța, constant, organizat, coordonat. Așa zisul grup naval, sub umbrela NATO, ar fi trebuit să fie format din navele aliaților riverani, adică ale Turciei, Bulgariei și României.
Bulgaria ne-a ridiculizat propunerea deși ea avea ca scop inclusiv creșterea securității sale. Nu e cazul să-i stârnim pe ruși, au spus ei.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Recep Tayyp Erdogan ne-a spus că Turcia se gândește la ,, o nouă arhitectură de o securitate la Marea Neagră,,.Și atât.
Inițiativa României apare în declarația finală a summitului la finalul punctului 41, extrem de lapidar:
,, Options for a strengthened NATO air and maritime presence will be assessed.,,
Declarația finală a summitului o găsiți aici.
http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133169.htm?selectedLocale=en
Nu există un calendar, nu există promisiuni concrete în acest sens în document. În schimb, secretarul general al NATO a explicat că în următoarele două luni și jumătate, miniștrii Apărării vor face propuneri de securizare a Mării Negre în condițiile în care, spune tot NATO, tot în documentul final că ,, Russia’s military intervention, significant military presence and support for the regime in Syria, and its use of its military presence in the Black Sea to project power into the Eastern Mediterranean have posed further risks and challenges for the security of Allies and others.,,
Pe lângă cele scrise mai sus, am mai remarcat un lucru interesant: rezerva marilor lideri mondiali de a menționa România în anumite contexte:
-la conferința de presă, președintele SUA, Barack Obama a precizat doar că România și Bulgaria vor beneficia de măsuri suplimentare de siguranță. DAR nu a spus clar, așa cum ne așteptam, dacă SUA vor contribui la brigada multinațională din România și nici că la noi vor ajunge separat de acțiunile NATO, din 2017, până la o mie de militari americani, la Mihail Kogălniceanu. Această detașare e parte a programului de 3,4 miliarde de dolari de mutare în Europa a unei brigăzi mecanizate (mai există trei în Europa).

A făcut-o Klaus Iohannis, repet, într-o conferință de presă de care presa străină nu a fost anunțată.
„Acea prezență nu va fi în baza documentelor acestui Summit, ci în baza unei înțelegeri bilaterale. Este în cadrul prezenței rotative, care este planificată a se desfășura începând din 2017. Acești militari vor veni în România, vor staționa o vreme. Este vorba de un număr important de militari care vor veni, vor sta în România, se vor antrena împreună cu soldații noștri”, a spus Klaus Iohannis.
Din nou, România nu a fost avantajată la imagine, pentru că anunțul privind inființarea de batalioane (deci unități mai mici decât brigada) în Polonia și baltice a fost prezentat de toți președinții străini ca pe un gest de solidaritate supremă.
Apoi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că nu trebuie să exagerăm cu amenințările Rusiei. Cu o zi înainte, președinele Iohannis tocmai le spusese omologilor la ședința fără presă că România a devenit o țintă a declarațiilor amenințătoare ale Rusiei.

Președintele nostru spune că a fost un summit de succes pentru România, dar de fapt, situația nu e chiar atât de roz.
E drept, există o iritare în ceea ce privește investițiile.
În timp, ce Klaus Iohannis se laudă că România va da de la anul 2 la sută din PIB Armatei, Polonia impresionează cu anunțurile depășirii acestui prag, al dublării numărului de militari, până la 150 de mii și investiții de 30 de miliarde de euro. Noi ne câcâim să majorăm bugetul la 3 miliarde de lei și abia avem 80 de mii de militari din care doar o parte oameni care pot merge la luptă efectiv.
Obama a declarat și el că deși la summitul trecut, toți au promis că dau 2 la sută până la reuniunea de acum, în fapt, nu s-a întâmplat așa.
Polonia este văzută ca un exemplu.
Pentru că înțelege că apărarea e importantă și alocă mulți bani pentru asta. Iar asta contează la imagine enorm.
Noi propunem grupare navală, dar nu avem nave, abia acum reparăm cele două fregate cumpărate la mâna a doua de la britanici, nu am anunțat încă licitația pentru a doua escadrilă de avioane de luptă, iar planul de refacere a industriei de apărare nu știm încă în ce constă, deși el există ca și programul de achiziții pe următorii ani.

Noi parcă nu înțelegem că trebuie să alocam bani mai mulți, în primul rând pentru noi. Asta ne-ar crește siguranța și credibilitatea și demnitatea și puterea de negociere. Desigur, aici ar trebui ca și președintele să acționeze ca un adevărat negociator, ca un adevărat lider. Ar trebui să pună pe masa omologilor oferte de investiții în apărare și nu numai, ar trebui să convingă viitorul guvern de nevoia unei înzestrări mai rapide și ar trebui să înțeleagă că peste mandatul său stă viitorul României. Pentru început ar trebui ca măcar să le dea șansa jurnaliștilor străini să-i pună întrebări pentru ca la rândul său, România să aibă șansa îmbunătățirii imaginii negative pline de clișee.

%d blogeri au apreciat asta: