Blog de reporter

Haideți să nu ratăm încă o șansă! Istoria iarăși nu mai e de partea noastră.

Posted in România by gradinaru on Iunie 24, 2016

La acest moment, după ce rezultatele arată că Marea Britanie iese din Uniunea Europeană, România trebuie să se trezească, dar toată.
,,Toată,, înseamnă de la primul țăran și corporatist care vor trebui să pună presiune pe primarii lor să atragă urgent banii europeni și să-și informatizeze și transparentizeze administrația, până la noi, jurnaliștii, care trebuie să le explicăm oamenilor până la epuizare, că în ecest moment, este vital pentru viitorul acestei țări să atragem banii europeni programați deja pentru 2014-2020, peste 35 de miliarde de euro, poate ultimii și că la toamnă, instalarea unui guvern populist ne va vulnerabiliza suplimentar.
Președintele țării, Klaus Iohannis care tocmai a anunțat că i-a convocat pe guvernatorul Băncii Naționale și pe liderii partidelor politice pentru a discuta despre ieșirea Regatului din Uniune nu pare, la fel ca și restul liderilor, că are un plan pentru această nouă situație politică.
Înainte de Consiliul European din 18-19 februarie, consiliu la care liderii europeni au bătut palma cu David Cameron pentru un compromis, care iată acum, nu mai folosește la nimic, un oficial de rag înalt din cadrul Președinției îmi spunea că logica României era să se ajungă la ,,o înțelegere care să permită un vot pozitiv la referendumul din UK, pentru că dacă Marea Britanie iese din UE, Uniunea se va slăbi. Mai rău, se va deschide o cutie a pandorei. Iar asta reprezintă un risc uriaș pentru dezintegrarea UE,, Și adăuga: ,,Interesul fundamental al României este ca UE să reziste pentru că elementele de prosperitate în România, sunt legate de apartenența la Uniunea Europeană,,. Aș adăuga eu și o parte din siguranța noastră ca stat.
În plus, majoritatea românilor plecați în Occident, între 3 și 4 milioane de oameni, sunt în țări ale Uniunii: Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Franța și chiar Danemarca.
În aproape toate au fost discuții legate de migranții din Est care ,,fură,, locurile de muncă ale cetățenilor proprii, în toate sunt partide populiste cu scoruri în creștere și care vor lua avânt după BREXIT.
Așadar, în acest momemt se anunță schimbări istorice, după ce premierul David Cameron a jucat viitorul țării sale și al UE, parțial cel puțin, ca la poker sau ca la carte, istoria va decide.
În Olanda, după cum anunță Reuters, liderul Partidului pentru Libertate, PVV, a cerut deja un referendum similar celui din Regat.
România, în afara premierului Dacian Cioloș, nu are un lider care știe cum să negocieze o criză la nivelul UE și credibil la Bruxelles, acolo unde va începe bătălia pentru supraviețuire și bani.
La București, acest premier și Guvernul său, tocmai au fost amputați politic și administrativ de un Parlament care le-a interzis să guverneze liber până la toamnă. Un Parlament plin de inconștiență și golit de simțul datoriei față de popor.
Așadar, ce ne rămâne nouă de făcut?
În primul rând să urgentăm atragerea de fonduri europene și să fim uniți.
Teoretic, încă avem la dispoziție până în 2020, aproximativ 35 de miliarde de euro, din care aproape 7 miliarde pentru infrastructura rutieră, feroviară, navală și aeriană, atât de necesară pentru crearea de investiții și evident locuri de muncă, eventual și pentru românii care ar putea fi alungați din Europa de Vest.
Zilele trecute, într-o ieșire care face rău României în actualul context, neuzuală, comisarul European pentru Politică Regională, românca Corina Crețu, i-a scris public premierului Dacian Cioloș că e ,, îngrijorată de ritmul lent în pregătirea proiectelor privind infrastructura de transport din cadrul Programului Operaţional pentru Infrastructură Mare pentru perioada 2014-2020, dar şi de numărul mare de proiecte ce riscă să nu fie finalizate.
Deşi Comisia Europeană a aprobat fazarea a 30 din cele 123 de proiecte de transport pentru perioada 2007-2013, autorităţile naţionale nu au reuşit să trimită la Bruxelles toate documentele necesare pentru acestea, aşa încât există riscul ca România să nu poată folosi banii europeni alocaţi şi va fi nevoită să suporte din bugetul naţional cheltuielile necesare pentru finalizarea proiectelor”, mai scrie Corina Crețu.
Corina Crețu face rău României cu această scrisoare publică pentru că deși poate vorbi oricând cu premierul Dacian Cioloș, fost comisar european, preferă să strige în gura mare că suntem incapabil să atragem banii europeni și astfel pune paie pe foc în dezbaterea despre cum Uniunea Europenă împrăștie banii celor mai harnici și eficienți puturoșilor.
Doar că acest Master Plan pentru Transport a fost blocat de fostul ministru PSD (același partid care a trimis-o pe Corina Crețu la Bruxelles) al Transportului, Dan Șova, cel puțin un an. A venit apoi Ioan Rus căruia Bruxellesul i-a întors Master Planul de cel puțin 2 ori pentru că nu era formulat clar și realist.
Acum nici două luni am aflat că România nu are niciun proiect aprobat în planul Junker, finanțat teoretic cu 21 de miliarde de euro. Hotnews a cerut explicații oficiale, le găsiți în link.
România a atras în primii șase ani de la aderarea la UE, între 2007 și 2013, puțin peste 12 miliarde de euro din cele peste 19 disponibile, potrivit ministerului Fondurilor Europene, adică mai puțin de 65 la sută.
În știrea Agerpres, aveți defalcate, sumele.
http://www.agerpres.ro/economie/2016/03/07/rata-de-absorbtie-curenta-a-fondurilor-europene-63-48-in-februarie-58-86-absorbtie-efectiva-14-53-19
Ne-a întrecut Bulgaria, Polonia a luat peste 50 de miliarde de euro.
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Aura Răducu, declara la final de mandat (ea a fost totuși demisă de premierul Dacian Cioloș care evident, a avut o nemulțumire) că putem ajunge la o rată de absorbție de 100 la sută.
Dar iată că lucrurile nu sunt așa simple. Mai ieri, actualul gestionar al atragerii fondurilor, Cristian Ghinea, îi răspundea lui Victor Ponta, care îl acuzase de absorbție 0 pentru exercițiul bugetar 2014-2020, că premierul Dacian Cioloș a adus în România 1,9 miliarde de euro în ultimele 8 luni. Ghinea recunoștea că absorbția e zero, dar că așa e la toată lumea aproape, pentru că noul exercițiu abia a început.
Și mai spunea ceva Cristian Ghinea. Că Guvernul Ponta a exclus micii fermieri dintr-un alt program important finanțat de Comisia Europeană, PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) în favoarea marilor antreprenori agricoli.
Cât privește PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală), cel prin care se pot construi drumuri locale și județene, poduri și podețe (vezi efectele inundațiilor recente cauzate inclusiv de infrastrutura jalnică), școli și stații de epurare, Curtea de Conturi a scris că în raportul său (http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Raport_public_2014.pdf) că ,,
în perioada 2012-2014, MDRAP a încheiat contracte cu terții pentru „Proiectarea și execuția de lucrări în vederea modernizării și reabilitării drumurilor județene și de interes local”, în cadrul Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) și al Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), dar nu s-a preocupat de valorificarea acestor proiecte prin transmiterea/cedarea către beneficiarii obiectivelor de investiții, respectiv către unitățile administrativ-teritoriale pentru care au fost comandate/achiziționate, imobilizând astfel fonduri publice. (…) S-au efectuat plăți în sumă de 910 mii lei pentru finanțarea unor obiective de investiții prin PNDL, amplasate pe terenuri aflate în litigiu, fapt pentru care respectivele obiective de investiții nu s-au mai realizat, întrucât beneficiarii nu aveau toate aprobările/avizele necesare (ex.: certificate de urbanism, autorizație de construcție etc.); s-au finanțat obiective de investiții, în cadrul PNDL (ex.: drumuri comunale în județul Bacău), în valoare de 590 mii lei, fără respectarea prevederilor legale privind standardele de cost, MDRAP încheind contractul de finanțare fără a verifica și analiza documentația tehnico-economică aferentă obiectivului de investiții.
În plus, au scris inspectorii Curții de Conturi ,, auditul performanței Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) finanțat de la bugetul de stat prin bugetul MDRAP a relevat faptul că este redusă capacitatea instituțională/administrativă a Ministerului pentru comunicarea eficientă și coordonarea PNDL la nivel inter/intraministerial pentru identificarea și diminuarea riscului de fraudă, de evaluare și selecție a obiectivelor de investiții. Totodată, s-a constatat că PNDL nu are stabilite obiective prin actul normativ de aprobare, astfel că nu a fost posibilă evaluarea gradului de realizare a acestora. Entitatea nu a fost în măsură să dea răspunsuri la întrebările ce privesc evaluarea gradului de realizare a obiectivelor PNDL și identificarea cauzelor care au condus la nerealizarea parțială sau totală a obiectivelor de investiții.,,

Cu alte cuvinte, degeaba s-au încheiat contracte, dacă lumea nu a putut beneficia de ele.
Acum, de acest program răspunde vicepremierul Vasile Dîncu. L-am invitat recent la Interviurile Europa FM, i-am citat din acest raport, a refuzat să comenteze constatările Curții de Conturi cu privire la gestionarea sa de către fostul ministru al Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea.
Aici găsiți interviul integral (https://www.youtube.com/watch?v=eD-I0ntANCs), iar de la minutul 49.43 Vasile Dîncu spune că ,,în unele cazuri suntem în Justiție, probabil că au existat nereguli,,. L-am întrebat dacă a făcut el sau altcineva vreo plângere penală, dacă există vreun dosar, a spus că nu știe.
Dar astea s-au dus.
Acum, după cum detailealează pe blogul său (https://corinacretu.wordpress.com/2016/05/25/8593/) comisarul european Corina Crețu, avem la îndemână zeci de miliarde de euro pentru ce ne lipsește cel mai tare: infrastructură, educație și măsuri de combatere a sărăciei care în unele zone ale țării, a dus abandonul școlar la 20 la sută, record dramatic în cadrul UE.
,,România are alocate pentru perioada 2014-2020, prin Fondul european de dezvoltare regională, peste 520 de milioane de euro în cadrul Programului Operațional Regional pentru proiecte ce vizează incluziunea socială și reducerea sărăciei. De asemenea, mai bine de 360 de milioane de euro sunt destinate, tot prin FEDER, educației, iar pentru regenerarea zonelor urbane defavorizate au fost prevăzute 50 de milioane de euro. Dacă toţi aceşti bani ar fi folosiţi în mod eficient, am putea îmbunătăţi calitatea vieţii pentru aproximativ 75 de mii de copii, 10 mii de persoane cu dizabilități și 62 de mii de vârstnici. Mă refer aici la posibilitatea construirii de centre de zi, cantine, centre pentru servicii sociale și medicale. Aceasta ar însemna şi dezinstituționalizarea a 750 de copii și a peste 500 de persoane cu dizabilități,, scrie Corina Crețu.
Atragerea fondurilor europene nu se poate face nici cu primari corupți, nici cu funcționari slab pregătiți, 40 la sută dintre ei au peste 50 de ani.
Guvernul ar fi trebuit după cum spunea tot Vasile Dîncu la Interviurile Europa FM, să-și asume luna aceasta răspunderea pentru primele legi care reformează administrația.
Unde să-și mai asume răspunderea? În Parlamentul care i-a interzis să dea ordonanțe și care e ca și în vacanță? În Parlamentul care dă pensii speciale primarilor?
De aceea, în actualul context în care nu știm ce urmează să se întâmple în Uniunea Europeană și nici care va fi următorul atac al Rusiei, e important, mai important ca niciodată, cum votăm la alegerile generale.
La toamnă vom vota liste de partid.
PSD, partidul cu prima șansă e condus acum de un condamnat definitiv pentru corupție, iar liderii PNL vor să facă echipă cu partidul care își schimbă blana în funcție de interesul personal de moment.
Nu vom avea prea multe alternative, dar ce ne rămâne de făcut este să renunțăm să nu ne mai pese. Să-i cerem președintelui Klaus Iohannis să renunțe la pasivitate, să fim atenți la inițiative politice noi, poate chiar să-i cerem premierului să creeze un partid politic, să facem plângeri atunci când un primar precum cel din Pantelimon, face canalizare și aprovizionare cu apă de nu știu câte ori pe hârtie și niciodată în realitate.
Pe actualii politicieni, nici moartea nu-i mai schimbă. A dovedit-o fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care a candidat în ciuda zecilor de morți de la Colectiv, doar civismul părinților acelor tineri l-a mai oprit.

link

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: